„Amor fati”

Stand pe cearsaful burgundiu si sorbind din vinul rosé, lasandu-si buzele inmuiate de aroma bauturii care te transpune in euforii care mai de care mai visatoare, naviga in realitate prin laturile romantice ale internetului. Lasandu-se purtata de val si de bautura care avea gust dulce si aroma imbietoare, cam ca iubirea la inceput, cand nu se vestejeste si cand are foc, se gandi si se gandi… sa isi doreasca sa iubeasca. Si asa, a inceput o poveste, creata in capul ei doar, dar ea spera ca poate intr-o zi avea sa devina parte din real si ca toate esecurile amoroase vor constitui drumul spre succes, succesul in iubire. Si se intrebase dintr-o data de ce este atat de importanta iubirea pentru ea, de ce pune atat de mult accent pe ceva atat de comun ai zice, pe ceva ce toata lumea este menita sa aiba. Desigur, avea si ea frustrarile ei, dar asta nu o impiedica sa spere, doar speranta este cea de care inca ne mai legam vietile la urma urmei. Si-a dat seama ca are nevoie de iubire pentru ca are nevoie de romantism. Toata casa ei era decorata in fel si chip, dupa asemanarea ei, asa cum obisnuia sa le spuna cunoscutilor, asa cum se prezenta in fata potentialilor care isi faceau drum prin patul si prin inima ei. Poate va intrebati daca are un raspuns cu privire la introspectia pe care o avea in fiecare seara negresit. Dupa un pahar de vin, sa vedeti ce era numai in mintea ei. Cuvintele se impleticeau cu starile, gandurile se imbinau cu ideile iar colturile mintii ei dadeau pe afara de extazul placerii la care ravnea. De ce era atat de importanta iubirea pentru ea? Pentru ca ea insasi era iubire, se iubea in fiecare zi, in toate modurile in care te-ai gandi ca se iubeste o femeie, se satisfacea cu ce avea la indemana si nu se  lasa pana nu isi incorda tot trupul si mintea la simtirea acelor placeri carora isi dedicase o buna parte de vreme.