Am creatia in mainile mele, stiu ce este
Poarta o mantie de culoarea ametistului,
Nuantele stralucesc in lumina ei,
Ea incanta gandurile cele mai indepartate
Invart bila de cristal si ajung la ea, este nemuritoare.
Este acolo pentru a satisface cele mai negre si pretentioase minti,
Este prezenta in esenta posesorului, exact ca o capa care te apara de lume,
Ea este o salvare de esec, de stagnare si de plictis,
Are gust dulce si bun, creeaza dependenta printre simturile cele mai inalte,
Simturi pe care vrei sa le simti pana in adancuri,
Simturi fara de care nu poti trai si nici nu poti sa gandesti.
Ea te simte si iti dezmiarda esenta, te face sa gandesti in plenitudini,
Pentru ca tu in sine o plenitudine esti,
Iar plenitudinile catre infinit aspira,
Catre zenit, catre savori cristalizate in dorinte implinite.
Lasă un răspuns