Printre somatizări și vorbe de duh, ajungi să realizezi ce mare e schimbarea, după atât de mult timp în care ai stat amorțit, cu visele adormite, cu acea mică doză de curaj care deja devenea supraviețuire. Când știi că schimbarea este mai puternică decât orice antibiotic și te ia prin surprindere mai ceva ca o viroză în toiul unei nopți toride de vară. Când știi că febra de 40 anunță de fapt starea febrilă a marii schimbări, a întoarcerii unui ciclu, a transformării vitale de care ai nevoie. Corpul tău știe cum să reacționeze și se comportă în consecință. Când știi că după o căzătură zdravănă, piciorul este cel care își schimbă mersul și își dictează calea. O lună de foc, într-adevăr.
Cine s-ar fi gândit așa la corp? Platon ne spunea să ne îngrijim de suflet, dar corpul simte înainte de suflet. Schimbările care vin în valuri sunt resimțite în aer și în energia corpului în care trăiești. Ce frumoasă poveste e eternei reîntoarceri. Când visul tău nu mai este așa de visat, ci începe ușor să devină trăit. Spune-mi, când a fost ultima dată când ți-ai dat timp să simți cu al tău corp? Când ai ascultat semnalele date de corp? Și când te-ai decis că este momentul să îl asculți cu adevărat? Vorbim aici și despre înțelepciunea corpului, nu doar despre cea a sufletului. Corpul are propria memorie și știe exact ce se întâmplă sau ce urmează a se întâmpla în viața ta.
Un refren îmi sare în minte. După aceste schimbări și transformări, avem următoarea vorbă, I like the way…you move. În sfârșit te miști prin viață nestigherit și plin de voință de a face ceva. O, dulce libertate…schimbarea aduce și libertăți nebănuite. Tu cam ce ai dori să schimbi în viața ta?
Schimbări și corporalitate
Dacă nu ai o relație clară dintre mintea și corpul tău, atunci devine greu să te aliniezi cu tine însuți. Sunt momente în care schimbările te iau și te duc unde trebuie să ajungi, fără să te mai poți împotrivi vreodată. Ajungi să te simți ca personajul principal din filmul Substanța, care a înviat dintr-un corp străin pe care nu îl mai simțea propriu. Și totuși, versiunea ta e doar a ta și atât și o poți controla și adapta mereu, doar să ai în vedere că nu poți scăpa niciodată de tine. Tocmai de aceea, ai nevoie să îți asculți trupul, instinctul, mintea și sufletul. Omul are nevoie de armonie între acestea, are nevoie de aliniere. Altfel, e doar o umbră a lui în derivă, neștiind ce dorește și fugind mereu de cine este cu adevărat.
Cele mai bruște schimbări aduc cele mai mari transformări. Corpul este primul care ne dictează direcția, corpul îți transmite că ceva urmează. Dacă ne-am alinia cu noi înșine, am învăța să descoperim tainele schimbării radicale, precum și transformările benefice din viața fiecăruia. Când și corpul îți transmite semnale, ar fi indicat să nu mai fugi de tine și să își dai voie sa fii tu însuți, pentru că altfel devii doar o umbră fadă într-o multitudine de copii perverse ale unui a fi prefabricat.
Amintește-ți de tine și de menirea ta! Întoarce-te mereu la tine însuți, și dacă nu îți place ce vezi, mai dă-ți o palmă și încearcă iar să te uiți la tine și să-ți amintești să te iubești și să te păstrezi autentic. Copiile se găsesc peste tot, cu autenticitatea este mai problematic!
Lasă un răspuns